- Cum să prepari cea mai sănătoasă cafea
- În ciuda interdicției, Italia pregătește terenul pentru dezvoltarea reactoarelor nucleare
- Gigi Becali, pe listele AUR la alegerile parlamentare
- Criminalitatea în Occident, o provocare în creștere
- Promenada împărătesei Sissi și reabilitarea cădițelor cu apă termală la Băile Herculane
Compozitorul Pascal Bentoiu a murit la vârsta de 88 de ani
Compozitorul, muzicianul şi muzicologul român Pascal Bentoiu a decedat, duminică dimineaţă, la vârsta de 88 de ani, a declarat Adrian Iorgulescu, preşedintele Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România (UCMR).
"Astăzi-dimineaţă a fost supus unei intervenţii chirurgicale, într-un spital din Bucureşti. Suferea de o boală incurabilă de mult timp şi i-a cedat inima", a spus Adrian Iorgulescu.
"Este o mare pierdere pentru muzica românească şi este unul dintre cei mai reprezentativi compozitori români de după 1950. A avut o activitate prodigioasă în componistică, dar şi muzicologică, lăsând câteva lucrări fundamentale în muzicologia noastră: 'Imagine şi sens' şi cartea 'Capodopere enesciene'. Şi este şi autorul unor finalizări şi remodelări ale Simfoniei a IV-a şi a V-a de George Enescu, pe care autorul nu le-a terminat şi maestrul Bentoiu a realizat finalizarea lor şi care au fost cântate cu mult succes şi în Festivalul Enescu şi peste hotare. Dar sigur că cel mai important lucru este că o viaţă a fost dedicat profesiunii de compozitor şi de muzicolog şi a fost, după Revoluţie, primul preşedinte al Uniunii Compozitorilor, timp de aproape doi ani", a spus Adrian Iorgulescu.
"Este o mare pierdere pentru muzica românească şi este unul dintre cei mai reprezentativi compozitori români de după 1950. A avut o activitate prodigioasă în componistică, dar şi muzicologică, lăsând câteva lucrări fundamentale în muzicologia noastră: 'Imagine şi sens' şi cartea 'Capodopere enesciene'. Şi este şi autorul unor finalizări şi remodelări ale Simfoniei a IV-a şi a V-a de George Enescu, pe care autorul nu le-a terminat şi maestrul Bentoiu a realizat finalizarea lor şi care au fost cântate cu mult succes şi în Festivalul Enescu şi peste hotare. Dar sigur că cel mai important lucru este că o viaţă a fost dedicat profesiunii de compozitor şi de muzicolog şi a fost, după Revoluţie, primul preşedinte al Uniunii Compozitorilor, timp de aproape doi ani", a spus Adrian Iorgulescu.
Acesta a precizat că decesul lui Pascal Bentoiu este o mare pierdere pentru cultura românească.
"A fost un om de o moralitate excepţională şi de care m-a legat o profundă prietenie timp de aproximativ 30 de ani, deşi facem parte din generaţii diferite. Am conlucrat cu el, doi ani şi în calitate de vicepreşedinte al Uniunii, şi a fost foarte apropiat sufletului meu. Cred că este una dintre cele mai grave pierderi pe care Uniunea Compozitorilor le-a suferit în ultima vreme, dar nu numai pentru Uniunea Compozitorilor, ci pentru cultura românească în ansamblul său", a precizat Adrian Iorgulescu.
Pascal Bentoiu, compozitor, muzicolog, critic muzical şi estetician, s-a născut pe 22 aprilie 1927, la Bucureşti. Studiile muzicale le-a urmat în Bucureşti (1943 – 1948) cu Mihail Jora (armonie, contrapunct, orchestraţie, compoziţie), Faust Nicolescu (teorie-solfegiu), Vasile Filip (vioară), Theophil Demetriescu (pian). Paralel a urmat şi Facultatea de Drept din Bucureşti (1945 – 1947), potrivit site-ului UCMR.
A fost cercetător ştiinţific la Institutul de Folclor din Bucureşti (1953 – 1956) şi preşedinte al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România (1990 – 1992). A scris studii, eseuri, cronici muzicale, articole, recenzii, note critice, în numeroase publicaţii şi a susţinut conferinţe, prelegeri, comunicări ştiinţifice, concerte-lecţii, emisiuni de radio şi televiziune. A făcut parte din jurii naţionale de concursuri muzicale. A realizat culegeri de folclor şi transcrieri.
A fost distins cu Premiul de Stat (1964), Premiul Internaţional Italia al Radioteleviziunii Italiene (RAI) din Roma (1968), Ordinul Meritul Cultural, clasa a III-a (1969, 1971), Premiul internaţional Guido Valcarenghi din Roma (1970), Premiile Academiei Române (1974, 1987), Premiile Uniunii Compozitorilor (1971, 1975, 1978, 1979, 1980, 1983, 1985, 1987, 1990, 1992, 1994), Marele premiu al Uniunii Compozitorilor (1992), Ordinul "Serviciul Credincios" în grad de Mare Ofiţer (2000), titlurile de Doctor Honoris Causa al Universităţii de Muzică din Bucureşti (1995), al Academiei de Muzică "Gheorghe Dima" din Cluj (2001), al Central College din Pella/Iowa, SUA (2001) şi al Universităţii de Artă "George Enescu" din Iaşi (2004).
Potrivit muzicologului Viorel Cosma, creaţia muzicală şi ştiinţifică a lui Pascal Bentoiu ilustrează fără echivoc demersul unui muzician-gânditor modern care pornind de la tradiţia universală şi românească a ajuns la partituri şi exegeze de muzicologie singulare în peisajul artei contemporane. "Opera 'Hamlet' şi volumul 'Capodopere enesciene' de pildă, reprezintă pietre de hotar pentru şcoala muzicală naţională de azi, revelatoare pentru forţa creatoare a unui reprezentant de seamă al culturii muzicale româneşti. Comparat cu Alban Berg (Antoine Goléa) în domeniul teatrului liric şi cu Anton Bruckner (Anatol Vieru) în muzica simfonică, Pascal Bentoiu rămâne indiscutabil unul din compozitorii români cei mai ataşaţi de George Enescu, a cărui creaţie din ultima perioadă de sinteză a dezvoltat-o în chip original. A abordat aproape toate genurile şi formele muzicale, manifestând o preferinţă evidentă faţă de teatru, cvartet şi simfonie", spune Viorel Cosma, într-o prezentare făcută lui Pascal Bentoiu şi publicată în Enciclopedia muzicii româneşti, citată pe site-ul UCMR.